CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢELE TEATRULUI

---

Universitatea de Arte organizează 
CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ DE ŞTIINŢELE TEATRULUI 
EDIŢIA A XIV-A

________________________________________

Utopia teatrului şi formele (re)construcţiei scenice

20-23 noiembrie 2013, Târgu-Mureş

În secolul al XVI-lea utopia desemna operele literare şi filosofice care imaginau o lume prielnică omului, ca în cazul lucrării lui Thomas Morus, în care 54 de oraşe, construite conform unui ideal, ar putea adăposti visurile bunăstării universale. Atunci, ca şi astăzi, imaginea cea mai limpede a unei lumi utopice a fost cea a insulei, a unui tărâm precis mărginit şi limitat, al unui „stat” în care este împlinit dezideratul de fericire al cetăţenilor ei. Într-o lume utopică limbajul se (pre)schimbă, obligându-i pe cei care-i acceptă normele să se întoarcă spre resursele imaginarului. Astăzi, după câteva secole de întrebări şi discutabile răspunsuri, inversiunea de roluri, refacerea priorităţilor sociale şi morale, paradoxul dat de relaţia ordine-carnavalesc, derealizarea, în cel mai curat sens psihanalitic sau, dimpotrivă, în sensul descurajant al pierderii contactului cu realitatea, imaginea reflectată şi cea a teatrului-în-teatru stabilesc câteva trăsuri ale acestei lumi predispuse cu totul reprezentărilor scenice. În timp ce, prin utopia teatrului, ficţiunea se restaurează în forma expresiei artistice, speculative, prin teatrul utopic, spectatorul plonjează într-un univers al ficţiunii pure, un univers care îl protejează – chiar dacă numai pentru câteva clipe – de intemperiile realului. Teatrul de astăzi pare a fi supus unor serii transgresive care nu au nimic de-a face cu intenţiile artistice prime, el dând reprezentaţiei, înainte de toate, vitalitatea simulacrului.
Teatrul începe prin a crea aparenţe şi sfârşeşte prin a deveni mai real decât realitatea care i-a dat viaţă. „Fictiv” şi totodată „real”, spaţiul scenei moderne invocă un statut ontologic privilegiat: îşi deschide porţile spre public, într-un trompe-l’oeil de care actorii, refuzând a mai fi simple dispozitive mimetice, profită în încercarea lor de a se regăsi printre cei din sală. În teatru, a renunţa cu totul la utopie înseamnă a abandona orizontul unei lumi augmentate. Ceea ce-i rămâne creatorului scenic e să se elibereze de canoanele simbolurilor şi să depăşească stadiul distanţării utopiei (şi a strategiilor ei) de imaginar (şi de urmele sale insolite). Aşadar, atuul reprezentaţiei teatrale ar consta în totala sa libertate faţă de realul de dincolo de scenă, faţă de inadvertenţele pe care le iscă în raport cu acesta din urmă. Dar nu imaginaţia însăşi, cu tot ceea ce ea curpinde, adăposteşte – aidoma unei corăbii a începuturilor – germenii utopiei, ai unui spaţiu idealizat, mascat de iluzia libertăţii? Şi acest spaţiu al utopiei teatrului reflectă sau refractă adevărul la care năzuim cu toţii?
Conferinţa noastră îşi propune să aducă  într-un acelaşi spaţiu de discuţie, cadre didactice, cercetători, doctoranzi preocupaţi de resursele, valenţele şi perspectivele artei teatrului, îngemănate cu cele ale utopiei. De asemenea vom considera utilă prezenţa celor care, aflaţi în alte zone ale dezbaterii academice, vor putea intra în dialog pe marginea acestei teme care îşi păstrează nealterată actualitatea: utopia.
Rezumatele propuse (aprox. 400 cuvinte), în limba franceză sau engleză, precum și o scurtă biografie a autorului vor fi trimise pe email (document Word) către   Sorin Crișan (si_crisan@yahoo.com) și Eugen Păsăreanu (eugen.pasareanu@yahoo.com ), anterior datei de 15 septembrie 2013.
Selecția lucrărilor participante va fi făcută de către comitetul științific al conferintei, decizia fiind anunțată până la 15 octombrie 2013. Lucrările selectate vor fo trimise in extenso până la 10 noiembrie 2013.
         Limbile de lucru ale conferintei: franceză, engleză, română, maghiară. Pentru limbile română și maghiară se va asigura traducere simultană.
         Persoane de contact: Sorin Crișan, Eugen Păsăreanu, András Balási, Ildikó Ungvári Z.
      

---