Alexandra-Alina Popa

Când ți-ai dat seama că vrei să te faci teatrolog?

Nu a fost un moment anume și nici la momentul actual nu e cazul să afirm că vreau să profesez ca teatrolog ori impresar artistic. Masterul oferă multiple direcții și mi-am dat seama că vreau să explorez cât mai multe oportunități în timpul studiilor.

Ce sfat i-ai da, tu cea de azi, unui student aflat înaintea primului examen din anul 1, semestrul 1?

I-aș propune să studieze cât mai profund materia, cu reală curiozitate, să fie deschis(ă) și să se consulte cu profesorul, colegii pentru orice nelămurire.

Alege un moment important din timpul anilor de studii și împărtășește-ni-l.

Dezbaterile de la cursul de Tehnici de redactare cu Eugen Păsăreanu, Perspectivele diferite, temele propuse și metodele de a învăța și descoperi tehnici, stiluri noi fie de redactare, de compoziție a unui text ori de regie a unui film, toate au înfrumusețat orele de curs.

Crezi că teatrul poate schimba lumea?

Nu, nu cred asta. Aș fi idealistă dacă aș spune că da. Mai degrabă teatrul propune versiuni ale unor realități mai mult sau mai puțin înveșmântate, rămânând în "grija" spectatorului să participe, să își deschidă sufletul, mintea, să reflecteze. Teatrul înseamnă energie, schimb de energie, el de unul singur, nu poate schimba lumea, mai ales dacă ne referim la numărul instituțiilor de teatru din lume, raportat la populație și la nivelul de cultură al fiecărei țări, ori la nivelul global.

Ce înseamnă să fii un bun teatrolog?

Cred că indiferent de direcția aleasă, actor/regizor/teatrolog/impresar artistic - e nevoie de o pregătire teoretică temeinică, de experiență, de expunere la cât mai multe proiecte chiar și la cele care par nesemnificative, mai puțin cunoscute. Desigur, e mai mult decât necesară dorința continuă de învățare, de adaptare, de finisare a propriului stil și de ce nu, de reinventare, la care adaug respectul pentru colegii de breaslă, pentru actori, pentru dramaturgi. Virtuțile, calitățile umane din ce în ce mai șlefuite sunt cele care primează. Apoi, firește, cele de specialitate.

Ce alte proiecte sau activități simți că te-au ajutat să te dezvolți în perioada studiilor?

Implicarea în scrierea articolelor în cadrul Festivalului Studio, a Festivalului de la Buzău, FITS, participarea la proiecte interdisciplinare: Conferințele Americii Latine – Multiculturalidad” (CALM), LiSiLOG. DMTR a fost un alt proiect care m-a ajutat să înțeleg mai bine partea de cercetare, documentare. Un alt proiect major și o experiență minunată a fost propria tabără artistică organizată în localitatea natală, proiect scris în primul an de studii care a prins viață cu suportul unor profesori. Temele, examenele la aproape toate materiile m-au ajutat să îmi lărgesc orizontul cultural, să relaționez mai bine, să cunosc oameni faini, colegi, profesori, să mă organizez chiar și în perioade mai dificile ori critice.

În viitor te vezi activând în mediul cultural consacrat sau în proiecte alternative / independente, și de ce?

Da. Cu siguranță. Fie în mediul cultural consacrat ori în proiecte alternative, ori poate chiar activând în ambele. Expunerea anterioară la proiecte diverse, în medii, echipe diferite mi-a deschis și mai mult apetitul de a fi parte din acest univers cultural care are nevoie să vibreze atât în spațiul urban cât și cel rural. Doresc să creez punți de legătură între oameni pasionați de artă, de cultură în toate formele și între comunități. Cred că avem nevoie de schimburi culturale și de o redefinire / revizuire a propriului tezaur cultural, pentru a prezenta și a ne reprezenta cu mai multă încredere și avânt în spații mai mult sau mai puțin cunoscute. De asemenea, cred că e nevoie de un imbold pentru ca artiștii, actorii să prindă curaj, să capete vizibilitate, să pătrundă în medii de colaborare cât mai diverse. Acest imbold, sprijin poate ține și de oportunități, de contexte, pe care aș vrea să le creez, generez, facilitez.